BANGKOK - LOS - ultima parte

Dimineata urmatoare a inceput la ora 10 si a trebuit sa ma rog de femeile de la restaurant ca sa-mi dea si mie micul dejun (nu de alta dar daca si asa era inclus, de ce sa nu profit si sa mai economisesc ceva).
In timp ce haleam omleta cu cremvursti ma uitam pe harta si incercam sa inteleg cam ce as putea sa iau ca sa ajung la Grand Palace si la templele care sunt grupate in apropiere de acesta. M-am urcat in BTS si am coborit la o statie decis sa gasesc vreun autboz fiindca atit BTS-ul cit si MRT-ul nu treceau aproape de obiectivele respective.

Am intrebat niste elevi in uniforme ce asteptau intr-o statie ce pot sa iau pentru Grand Palace si mi-au indicat autobuzul 96 - care tocmai venise. I-am intrebat de unde pot sa iau bilete si mi-au raspuns ca cel albastru era "free" (nu stiu care este chestia in Bangkok fiindca anumite autobuze sunt gratuite, altele nu, chiar daca circula pe acelasi traseu). Am coborit la un moment dat cind mi s-a parut mie pe harta ca ma apropii, insa m-am dat jos gresit asa ca m-am pus pe intrebat pe niste doamne care tocmai ieseau dintr-un magazin. Dupa ce s-au sfatuit intre ele in thai mi-au indicat niste strazi insa mi-au zis ca este destul de mult de mers pe jos.
Timp aveam, asa ca de ce nu? am inceput sa merg pe un soi de bulevard si pe urma am cotit pe o straduta unde se gaseau numai magazine cu chestii religioase, in mare parte statui ale lui Buddha de toate marimile. Orasul isi pierduse din verticalitate, zgirie-norii fiind inlocuiti de casute mici si calitatea decorului inconjurator incepea sa paleasca.
La un moment dat am trecut pe linga o sectie de politie si am intrat sa intreb daca sunt pe drumul cel bun. Un politist a iesit cu mine in strada si mi-a arata directia (mergeam pe drumul cel bun) spunindu-mi sa fiu atent ca sunt proteste de strada in zona Victory Monument si sa nu ma duc pe acolo.

Am ajuns intr-un soi de sens giratoriu ce avea in stinga sa Wat Suthat. Acest templu, a carui constructie a inceput pe timpul lui Rama I, reprezinta un important asezamint pentru preotii brahmani si unde se gaseste Phra Si Sakayamuni - una dintre cele mai mari reprezentari ale lui Buddha in bronz din epoca Sukhothai. De asemenea aici este urna cu cenusa a lui Rama al VIII-lea (fratele mai mare al actualului rege al Thailandei).
Dupa ce am terminat de vizitat mi-am continuat drumul spre Grand Palace. La un moment dat, inainte cu vreo 2 intersectii de palat, am trecut pe linga o doamna cu o umbrela de soare care mi-a spus sa nu ramin in zona respectiva fiindca au loc demonstratii si nu este sigur. I-am multumit, stiam ca sunt manifestatii de strada intrucit primisem o alerta de calatorie pe sms cind aterizasem in Bangkok si-mi spusese si politistul de la sectie, dar mi-am continuat drumul.

La un moment dat, in ultima intersectie din fata palatului, erau niste tipi care stateau linga niste motociclete parcate si niste tuk-tukuri cu soferii ce palavrageau plictisiti. Unul dintre tipi - la vreo 40 si ceva de ani - s-a apropiat de mine si m-a intrebat in engleza de unde sunt. Desi stiam ca nu trebuie sa intru in vorba cind sunt abordat pe strada, i-am raspuns politicos ca din Canada (evit sa-mi dezvalui identitatea, de regula). Mi-a zis ca asteapta un prieten si m-a intrebat unde anume merg - "sa vizitez palatul" a venit raspunsul meu. S-a uitat la ceas si mi-a replicat "dar este inchis intre 1 si 3 - nu mai ai timp sa intri". "Ah - i-am raspuns eu, si pe urma pina la ce ora e deschis?". "De la 3 la 6".
Am scos harta Bangkokului si l-am intrebat cum pot sa ajung la docurile de unde sa iau un tur la piata plutitoare de flori. Mi-a aratat pe harta un ponton si mi-a zis ca de acolo gasesc excursii la 1000 THB si sa nu ma duc la pontonul turistic de la 500m in amonte ca preturile sunt de 1500 THB.
A chemat unul dintre soferii de tuk-tuk care mi-a oferit un pret de 10 THB (exact ca la warningul din Lonely Planet) sa ma duca la doc dar am refuzat spunind ca o iau pe jos caci imi place sa merg. A insistat insa eu eram deja plecat.

M-am pierdut pe stradute - harta aia fie era gresita fie am eu o problema cu orientarea si hartile - asa ca atunci cind am dat peste o sectie de politie am intrat sa intreb - ca deh, politistii trebuie sa cunoasca zona.
In acelasi fel, politicos, un ofiter de acolo a iesit cu mine in strada si mi-a aratat o strada "Mergi pe asta si ajungi acolo pentru Flowers Market" - intr-o engleza subreda cu accent thai. "AHA!"; i-am multumit omului si am luat-o increzator pe strada respectiva care dupa vreo 10 minute m-a dus intr-adevar intr-o piata de flori insa nu era plutitoare (probabil ca omul meu intelesese doar flowers si market din tot ce ii spusesem eu in engleza).
Folosind harta am reusit intr-un final sa ajung la riu si acolo era un doc insa habar nu aveam ce doc era si mai ales cit de departe este de locul marcat de nenea ala pe harta.

Dezamagit si cu stomacul cerindu-si drepturile am inceput sa ma intorc spre Grand Palace cu ideea de a gasi un loc decent unde sa pot hali si cu gindul de a intra intr-o agentie si a cumpara efectiv o excursie la piata aia de flori plutitoare.
Vis-a-vis de intrarea in Grand Palace se gaseste un Subway (ce poate fi mai bun decit atit???) asa ca dupa ce am halit subul de 1 picior lungime am asteptat in aerul conditionat sa se faca 3 si am luat-o sprea poarta de intrare doar ca sa-mi spuna femeia de la casa de bilete ca Palatul se inchide la ora 3 fara a se mai deschide si fara sa aiba vreo pauza intre 1 si 3.

Pur si simplu fusesem pacalit de niste "con-artists" cu zimbetul pe buze. Prima data femeia cu umbrela de soare care se plimba pe strada apropiata si care avea grija sa bage frica in turisti ca urmeaza manifestatii de strada (desi ar fi trebuit sa ma prind ca ceva nu e ok fiindca Victory Monument era destul de departe de zona respectiva) si pe urma omul ala de "buna-credinta" care imi aratase un doc de unde se putea lua o excursie ieftina la piata plutitoare si care vroise sa ma urc intr-unul dintre tuk-tukurile de acolo care Dumnezeu stie unde te duceau si cit te plimbau doar ca sa te jecmaneasca sau care poate intr-adevar te duceau la docurile de unde isi trageau comision pe o excursie ce in realitate costa - din pret daca ar fi fost luata de la docul turistic.
Pacaleala asta mi-a mincat o zi practic fiindca a trebuit sa aloc o alta zi Grand Palace, ziua aceea fiind pierduta. Cu toate astea am vizitat Wat Pho - care se inchidea la ora 5 - ce era lipita practic de curtea Grand Palace.

Wat Pho ascunde cea mai mare statuie "Reclining Buddha" (46m) si cea mai mare colectie de imagini ale lui Buddha din Thailanda. Statuia lui Buddha inclinat (46/15m) reprezinta trecerea lui Buddha in Nirvana si este placata cu foita de aur.
Imaginilie lui Buddha, care se gasesc in cele 4 capele au caracteristici din cele 2 perioade - Ayutthaya si Sukhothai. Tot aici sunt si ramasitele regelui Rama I.
Wat Pho este si un important centru pentru medicina traditionala si masajul thailandez.

Cam atit despre Bangkok. As mai putea scrie vreo 2 sau 3 posturi dar nu pot sa inchei fara a va spune cum am fost pacalit de un sofer de taxi, care trebuia sa ma duc intre Surasak si Khao San Road (cartierul backpackerilor, unde aveam un hotel ieftin pentru 4 nopti) si care m-a plimbat pe autostrada (am platit si 50 THB taxa de autostrada) vreo 41 de km pentru un drum care ar fi trebuit sa aiba maxim 7 km prin oras. Daca sunteti in Bangkok si va intreaba soferii de taxi daca sa mearga pe autostrada metropolitana ca e mai rapid sa refuzati - este doar o escrocherie ca sa faca taxametrul sa se invirta cit mai mult.

Un ultim lucru - am vizitat pina la urma Grand Palace in ultima zi de stat in Bangkok cit si Pattaya, un surogat nenorocit de plaja unde totul este foarte scump (nu va duceti acolo!).
In sectiunea Vize o sa vorbesc si despre cum sa luati viza de Myanmar in Bangkok fara sa stati de 2x la coada.

Urmatoarea oprire - Yangoon.